Cabana Mălăieşti, Bucegi.

(plan de fugit de acasă pentru 2 zile minim)

E şcoală, e de învăţat, e de scris teme. Până când? Până când „plecăm la munte cu clasa” şi ieeeeei, ura-ura-ura. Excursia aşteptată şi pentru care v-aţi salvat bani de băutură devine din ce în ce mai palpabilă (facem liste cu cine vine, unde mergem, când plecăm, când ne întoarcem, ce facem acolo), dar ne cam blocăm când vine vorba de locaţie, iar cu o treime de ţară numa’ munte e cam greu să găseşti repede.

Din acest motiv vă prezint un plan de excursie numai potrivită pentru clasă. Aproape, frumoasă, uşor solicitantă.

TRASEU – prin Glăjărie.

Ziua 1

Cel mai bine ar fi să plecaţi de vineri dupăamiaza la Buşteni, unde veţi şi dormi la o pensiune prin urbe (găsiţi voi una). Cei ce nu pot face faţă unui traseu de 5-6 ore ar face bine să nu meargă la Mălăieşti, ci doar să se plimbe până la Cabana Diham (măcar).

Ziua 2

Dimineaţa (cât mai devreme) vă treziţi, vă dichisiţi, ciuguliţi şi plecaţi. Mergeţi până la Gura Diham şi din dreapta cabanei pornesc traseele. Urcaţi pe triunghi albastru până la Cabana Diham. Durata depinde de condiţiile meteo, oboseala/cheful/ritmul vostru. Faceţi între 1 h ½ şi 2 h. Se urcă, dar nu e abrupt şi dacă vă potriviţi pasul (nici prea grăbit, nici prea încet) nu o să vi se pară greu. Ajungeţi pe un platou cu antene şi de acolo mai aveţi 15 minute de mers pe un drum drept şi coborârea până la cabana Diham.

Au de mâncare, de băut, de dormit chiar. Ceai – 1 leu, sucuri la jumate – 4 lei. Au şi cafea, croissante, ciocolată caldă, ciorbe (mereu sărate), supe (găluşca rece ftw) şi multe altele pentru că accesul e uşor (se poate veni şi cu maşina). Condiţiile la Diham sunt calumea, nu vă temeţi. Cei care nu pot mai departe să meargă până la 4 h mai bine renunţă – nu vă ambiţionaţi dacă ştiţi că obosiţi, că nu puteţi, rămâneţi aici şi vă mai plimbaţi (până la Cabana Poiana Izvoarelor, de exemplu)

Stimabilii care merg la Mălăieşti continuă melancolic prin Glăjărie. Coboară destul de abrupt vreo jumătate de oră până în valea omonimă. După ce treceţi pe cele 2-3 podeţe de lemn începe urcuşul lung. Din câte ţin minte, pe un panou pe la Diham am văzut că dădeau 2 ore jumate (până la Mălăieşti) vara şi 4 iarna, eu am făcut 2 jumate pe timp de iarnă, alea sunt cam exagerate. Pe la jumătatea urcuşului ajungi la o băncuţă şi lângă e un punct de „belvedere”, cică (dacă te uiţi spre munte, da, dar în jos e dezolant).

De acolo continuaţi pe marcajul vostru drăgălaş de bandă albastră sau care naiba e marcajul ăla ceva mai mult ca până acum, dar nu disperaţi! Mai e puţin. Ceva serpentine pe final şi gata, ajuuuungeţi. Vai, magnific.

Veţi găsi acolo, după cum urmează, cabana Mălăieşti (refăcută), cabana Salvamont şi anexa (supranumită „anexa de afară”, vorba convinsă unui beţivan). Veţi găsi lume care mişcă în cabana Mălăieşti, acolo e o sală mare şi călduţă de mese şi sunt şi câteva camere mari (parter plus etaj). Probabil că vreţi să mâncaţi pe bune şi aici puteţi, deşi posibilităţile lor de transport  marfă se reduc la măgari. Ceaiul e 2 lei, vinul fiert 5 – ambele sunt foarte bune, eu aşa le-am prins. Apă la jumate (pentru că eu îşi trag de nu-ştiu-de-unde şi nu vor să împartă cu voi, muritorii) 4. Au vin (25 sticla), vodkă, bere (6 doza), sucuri. De mâncat două feluri de ciorbe: perişoare (satanic de bună) şi fasole – 5 lei sau 7 fiecare, parcă. Tocăniţă cu mămăligă (cazi de jos de bună) – 12. Mămăliga clasică cu ce se mai pune am auzit că nu e tocmai grozavă la ei. Dimineaţa aveţi omletă (de vreo 2-3 feluri) – nu am încercat. Altceva….mi se pare că am văzut la ei ciocolată Milka.

Dacă mai vreţi mişcare şi aveţi 2 ore de pierdut puteţi urca până în Padina Crucii (atenţie – crucea aia care e acolo şi e relativ nouă nu este crucea de pe Caraiman, aveţi grijă cum gafaţi, bine?) Dar eu nu am fost pentru nu mai aveam timp şi nu am aşa încredere în frontală (un fel de lanternă).

Ziua 3

Nu vă panicaţi!!!! E dimineaţă, da. Mahmureala e nasoală. Mergeţi şi mâncaţi, fiinţelor. Astăzi aveţi onoarea de a face traseul de ieri în sens invers.

Până în Glăjărie (valea aia unde sunt podeţele, unde probabil va aluneca unul din voi) faceţi o oră şi apoi, na, tot o oră până la Diham (se pot face lejer 45 de minute). De la Diham până în Buşteni faceţi caaaam o oră şi v-aţi întors de unde aţi plecat. No, bravo.

A propos

1. fără bocanci nu există viaţă. Fără geacă nu există viaţă. Fără blugi există viaţă. Fără lanternă nu există viaţă.

2. uitaţi-vă la meteo de dinainte şi luaţi-vă haine potrivite (acolo e clar mai frig, iar noaptea e cancer)

3. nu alergaţi aiurea pentru că vă împiedicaţi uşor de tot de rădăcini de copac sau dacă vedeţi vreun coleg alergând pregătiţi-vă să-l filmaţi cum pică în gol.

4. cazarea la Mălăieşti era cam 25 de lei de persoană pe noapte, verificaţi. Alpinet.org e un site bun, căutaţi nr de telefon de la Mălăieşti şi sunaţi să rezervaţi. Nu mergeţi fără rezervare telefonică. Nu vreţi surprize neplăcute, vă asigur.

5. la urcare nu vă legaţi prea strâns bocancii, e important să îi legaţi strâns când coborâţi.

6. nu tot ce e drăguţ se mănâncă, aveţi grijă ce culegeţi (ciupergi, fragi, mure şi altele)

7. ăsta e traseu pe Glăjărie doar, există şi varianta Take Ionescu din Pichetul Roşu şi se mai poate veni şi din Râşnov.

8. bilet de tren Bucureşti – Buşteni e cam 21 ron la accelerat. Pentru detalii check out infofer.ro

9. 0-salvamont numărul care te salvează